Eliberare

ID-10034718

Photo by Jomphong.

Acum stau in pat, in camera mea, cu laptopul in brate si ascult pasarile cantand in timp ce soarele se duce la culcare, cu totii suntem obositi. Ultimile trei saptamani au fost pline, cu suisuri, cu coborasuri asa ca in viata. Acum s-a asternut linistea, cand scriu am un zambet pe fata si simt cum lumina ma invaluie si ma poarta pe brate.

Probabil asa se simt toti oamenii dupa ce trec prin perioade solicitante, iar la finalul cursei sa asterne mult cautata pace. Suntem pusi de propriile ganduri si prin ele la cele mai ciudate incercari, ne zbatem si ne luptam cu teama, singura care ne impiedica sa ne atingem scopurile. Alergam si apoi ne punem piedica, ne prabusim doar pentru a ne ridica mai puternici, ne doare, dar ne mandrim cu vanataile dobandite. Ele, vanataile, ne sunt amitirea vie a succesului, cand realizam ca am reusit le adoram, desi simpla atingere a lor ne doare.

De cate ori m-am gandit sa renunt? Nu as putea numara, n-as stii sa numar, dar se apropie de infinit. Vroiam sa-mi fac bagajele in liniste deplina si cand nimeni nu se uita sa fug, pe usa din spate si sa nu ma mai uit inapoi, uneori as fi plecat fara sa iau nimic, pur si simplu, mi-as fi dorit sa dispar si atat. Imi aduc aminte cum imi faceam tot felul de scenarii si toate aveau drept rezultat: renuntarea. Dar iata-ma tot aici, pe baricade, mai determinata ca niciodata sa duc la capat ceea ce mi-am propus.

Nu s-a schimbat nimic in bine din exterior, as spune chiar ca totul e mai rau, dar stii ceva, eu stiu in sufletul meu ca cel mai usor sa te eliberezi este sa-ti faci treaba pana la capat. Daca o sa ma mai gandesc sa renunt pana la final? Mai mult ca sigur, dar cert este ca nu o voi face. Poate din orgoliu, poate din alte motive.

Azi ma simt eliberata, calma, linistita, dar mai presus de toate mai puternica. Am invatat si invat in fiecare zi lectia rabdarii, a compasiunii si a iubirii. Incerc sa inteleg cum functioneaza legile Universului, cum functioneaza mintea umana, cum sunt eu, ce imi doresc si unde vreau sa ajung.

Dumnezeu mi-a aratat azi puterea pe care o am si m-a lasat sa o folosesc. Sunt recunoscatoare, fericita si multumita!

Scrisoare catre …

ID-100141538

Draga mea,

Iti scriu astazi cu emotie in suflet, pentru ca viata ta m-a influentat si m-a transformat intr-un om mai bun, intr-o persoana care face, in loc sa vorbeasca, plina de incredere si cu o gandire pozitiva. Iti multumesc pentru inspiratie, pentru felul in care ti-ai atins obiectivele, ti-ai urmat inima si ti-ai implinit visele.

Ca si tine am fost o persoana cu multe kilograme in plus, cu incredere scazuta in mine, cu o dorinta arzatoare de a fi iubita, fara ca eu sa pot sa ma iubesc. Relatiile mele erau mereu sortite esecului pentru ca judecam oamenii si ii desconsideram, fie ca vorbim de prieteni, colegi, iubiti sau propria familie. Nu-mi placea locul in care lucram, dar nu aveam curajul sa plec, eram paralizata de frica, ingrozita ca voi fi judecata si tematoare pentru ziua de maine. Eram definitia esecului. In cea mai mare parte a timpului obisnuiam sa-mi spun lucruri de genul: ‘Esti o rusine!’, ‘Nu meriti sa fi iubita!’ sau ‘Nu vei fi niciodata fericita!’ An dupa an aceasta a fost temelia pe care mi-am construit viata, iar ea, viata, mi-a dat fiecare afirmatie pe un platou de argint.

Dar toate astea pana in ziua in care te-am cunoscut pe tine si m-am trezit din visul urat. Nu voi uita niciodata ziua in care te-am privit prima oara in ochi, te-ai uitat la mine si fara sa clipesti mi-ai spus: ‘Te iubesc!’, si chiar daca continui sa-mi spui ca ma iubesti de fiecare data cand ai ocazia, acea prima data mi-a schimbat tot cursul vietii.

M-ai invatat sa ma iubesc si sa ma accept asa cum sunt, ai avut rabdare cu mine atunci cand am incercat sa adopt o viata sanatoasa si demonii trecutului ma inconjurau incercand sa ma faca sa dau gres, ai fost acolo cand ma ingrijoram si m-ai invatat cum sa meditez, cum sa-mi linistesc mintea cand incearca sa ma saboteze. Cand mi-a fost dor mi-ai spus inchide ochii si imbratiseaza persoana de care iti este dor, am simtit caldura si linistea in bratele persoanei dragi, dupa care, ai luat telefonul si ai format numarul omului drag si m-ai lasat sa vorbesc pana imi alin dorul. Mi-ai pus in maini de fiecare data cand aveam intrebari, cartile cele mai potrivite din care am aflat raspunsurile ce nu-mi dadeau pace si mi-ai tinut discursuri pana in zori cand nimic din ce am descris mai sus nu parea sa functioneze. Ai avut rabdare si asa am invatat sa am rabdare, m-ai iubit indiferent de ce am facut, gandit sau simtit. M-ai lasat sa simt durerea si ai inteles, desi nu ti-a fost usor, ca asta este parte din viata si ca asa voi creste si voi ajunge acolo unde imi este menit sa merg, sa ajung si sa fiu. Ti-am citit randurile si m-au inspirat sa scriu, ti-am observat viata si mi-am dorit sa o traiesc pe a mea.

Iti multumesc pentru tot ceea ce insemni pentru mine!

Acum ma uit in oglinda si iti spun: ‘Te iubesc, draga mea!’