Photo by FrameAngel.

Nu pot dormi! Simt un nod in gat, imi vine sa urlu, sa fug, sa plang. Simt ca a devenit un drog, imi face inima sa bata mai tare, am nevoie din ce in ce mai mult. E ca o injectie cu fericire, e atat  de ciudat.

Visez cu ochii deschisi! Zambesc! Simt ca somnul imi e dusman, mi-l ia si ma sperie. Nu am simtit niciodata ce simt acum. Niciodata! Ma alinta si alina, ma asculta si ii pasa, mai mult decat de sine, pana si asta ma sperie.

Ma intreb de ce acum? De ce asa? Cand rabdarea mea a ajuns la limita, cand vreau sa-mi schimb viata, cand vreau sa fiu fericita in fiecare zi? Oare asta e raspunsul la rugaciunile mele?

Sunt pierduta si nu stiu unde sa ma caut, nu mai am chef de nimic, nici sa dorm sau sa mananc, imi vreau doar doza de fericire, inima bate atat de tare si simt in stomac fluturi mii ce se zbat. Oare am luat-o razna? Oare exista cu adevarat? Sau e doar un vis? Nu-i prima oara cand visez si ma trezesc speriata pentru ceea ce am pierdut, caci era doar un vis.

De ce ma face sa ma simt atat de bine si apoi atat de rau? De ce nu ma pot opri?

Tot amalgamul de intrebari, sentimente si temeri s-a oprit. Ies din acesta si privesc la viata mea. Fara sa judec si sa ma judec. Accept fiecare compromis, sacrificiu si vis. Le-am avut si le-am aruncat intr-un colt al sufletului meu. Uitate acolo ele asteapta sa fie salvate, scoase la suprafata si eliberate. Frici, vina si neliniste, toate se uita la mine si ma invaluie. Vorbesc cu luna si cu stelele si ele imi soptesc: ‘Ia-o usor!’ As vrea, dar pot? ma intreb.

Cineva, ceva imi sopteste: ‘Meriti sa fii fericita, sa zambesti si sa iubesti, sa fii iubita asa cum ai visat si sperat. Lasa fricile si crezi in inima ta, ea stie ce e mai bine pentru tine!’

N-am stare, scriu si sterg ce scriu, simt ca mi-e frica din nou sa vad adevarul, sa il accept si sa traiesc conform lui. Deja imi este dor! Cum voi putea sa traiesc fara tot ce sunt cand sunt sub vraja lui?

Nimic nu e intamplator, iar inima ta stie de ce bate mai tare!!!